Articolul Alinei Mungiu Pippidi din România Liberă de ieri, 26 ianuarie 2012, începe aşa: „La ora aceasta, cele două tabere politice au pierdut contactul una cu alta.” Nu acelaşi lucru se poate spune însă şi despre USL şi societatea civilă, conform unei anchete apărute – ironia soartei- în aceeaşi publicaţie.

Concret, este vorba de două documente. Unul aparţinînd coaliţiei de ONG-uri ce susţine protestele din Piaţa Universităţii şi celălalt USL-ului. Printre cele deocamdată 26 de ONG-uri din respectiva coaliţie se află: Societatea Academică Română (Alina Mungiu-Pippidi), ProDemocraţia (Cristian Pîrvulescu), Centrul pentru Jurnalism Independent (Ioana Avădani), Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (Ionuţ Sibian), Salvaţi Dunărea şi Delta (Liviu Mihaiu), Agenţia de Monitorizare a Presei Active Watch (Mircea Toma), Grupul Erupţie Anti-Corupţie (Sandra Pralong), Alianţa Civică (Christian Mititelu),  Asociaţia Mişcarea Civică Miliţia Spirituală (Mihai Bumbeş), Transparency International Romania (Victor Alistar).

Programul reprezentanţilor societăţii civile cuprinde, în 6 capitole, printre altele: decomasarea alegerilor, legislaţie privind interzicerea traseismului politic, interzicerea finanţării partidelor politice de către persoane juridice, instituirea unor mecanisme de revocare individuală entru parlamentari, asumarea de către toate partidele a unor criterii agreate cu societatea civilă pentru desemnarea candidaţilor la alegeri, limitarea practicii ordonanţelor de urgenţă, eliminarea procedurii de legiferare prin asumarea răspunderii guvernului, simplificarea procedurii de aprobare a percheziţiei şi trimiterii în judecată a ministrilor şi foştilor miniştri, depolitizarea aparatului administrativ şi transparentizarea recrutării funcţionarilor publici pe criterii de competenţă,  monitorizarea permanentă a alocării banului public către sectorul privat, schimbarea legii manifestaţiilor publice pentru a elimina restricţiile actuale excesive, stoparea abuzurilor forţelor de ordine împotriva exercitării dreptului la liberă exprimare şi adunare publică, investigarea abuzurilor Jandarmeriei împotriva manifestanţilor paşnici, inclusiv de către o comisie parlamentară, continuarea fără ingerință politică a anchetelor DNA, fără represalii pentru procurorii și judecătorii care au trimis în judecată sau condamnat oameni politici, retragerea şi descurajarea oricăror proiecte legislative care ar dăuna transparenţei declaraţiei de avere sau ar restrînge puterile ANI, instituirea principiului răspunderii materiale pentru proasta gestionare a banilor publici şi încălcarea drepturilor cetăţeneşti, reinstituirea  independenţei reale şi protecţiei magistraţilor împotriva oricăror ingerinţe politice fără ca prin aceasta să se instituie impunitate pentru malpraxis si corupţie, respingerea proiectului legislativ de modificare a Legii Minelor nr. 85/2003, care ar permite companiilor miniere private să exproprieze de bună voie în numele statului, întreruperea procesului de autorizare a operaţiunilor privind exploatarea minieră Roşia Montana şi investigarea ilegalităţilor semnalate de societatea civilă.  Important: programul urma să fie prezentat tuturor partidelor politice.

Documentul USL, semnat de către Victor Ponta şi Crin Antonescu şi propus ca pact societăţii civile reprezentate de către ONG-urile mai sus menţionate prevede, printre altele: „adoptarea unei legislaţii coerente privind asigurarea finanţării publice a sectorului asociativ,  asigurarea unui grad ridicat de independenţă sectorului asociativ prin finanţarea sa publică, prin crearea unor mecanisme solide şi transparente  care să permită alocarea fondurilor de la bugetul de stat sau de la bugetele locale  în baza unor criterii de performanţă asumate de autoritatea  publică,  crearea unui fond special pentru sectorul nonprofit  care să fie gestionat independent,   acces la alocarea cu prioritate a fondurilor publice, după consultări în cadrul dialogului social şi civic (…), definirea clară a activităţilor pentru a putea obţine statutul de utilitate publică.” De menţionat, în document nu există nici o referire la ANI, DNA sau lupta anticorupţie, dar mai multe prevederi, precum cele prezentate aici, se referă la finanaţarea ONG-urilor.

Reacţii la oferta USL:

Ionuş Sibian, preşedinte Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile: „Oferta USL a fost nefericită şi momentul a fost prost ales. Ei nu au înţeles mesajul nostru şi al Pieţei Universităţii, care se referă la reformarea societăţii româneşti şi a întregii clase politice. Ei au extras doar doleanţele nostre referitoare la finanţare dintr-un document mai vechi numit Carta Albă a Organizaţiilor Neguvernamentale şi ni le-au oferit acum. Însă nu au spus nimic despre toate revendicările noastre  referitoare, spre exemplu, la menţinerea Agenţiei Naţionale de Integritate, la asigurarea independenţei reale a magistraţilor, fără represalii pentru  DNA, pentru procurorii şi judecătorii care au trimis în judecată sau au condamnat oameni politici. Noi am declinat oferta USL pentru că vrem să discutăm cu toate partidele, în Parlament. Aceasta este agenda noastră de discuţie, nu oferta lor“

Cristina Guseth, preşedinte Freedom House: „În acest moment în care în România există presiuni ale străzii, o astfel de ofertă lansată de USL poate fi interpretată ca una de fidelizare, ceea ce contravine practicilor unei autentice societăţi civile. Într-o societate normală este necesară finanţarea din fonduri publice a unor organizaţii neguvernamentale, dar numai pe  bază de proiecte şi  de concurenţă transparentă, nu cu bani direct de la buget, după obţinerea statutului de asociaţie de utilitate publică. O organizaţie neguvernamentală e în principal o organizaţie cu o misiune asumată public. Spre exemplu, misiunea FH este de a promova şi apăra drepturile omului şi valorile democratice. În măsura în care îşi respectă misiunea, organizaţia este credibilă, devine o referinţă în spaţiul public, participă la concursul de proiecte şi obţine sau nu fonduri.“

Mircea Toma, preşedinte Agenţia de Monitorizare a Presei Active Watch: „USL a făcut o ofertă vulgară, născută din minţile  unor oameni care nu gândesc decât în cheia banilor. Ei nu acceptă că există oameni care acţionează în virtutea unor valori, care nu pot fi scrise în cifre.  Scrisoarea lor  conţinea momeala cu banii. Ei gândesc cam în acest registru paradigmatic: nu faci ceva dacă nu-ţi iese ceva la buzunar. De aceea ne-au propus banii.“

Cristian Pîrvulescu, preşedinte ProDemocraţia: „Fiind vorba de  o ofertă de pact, ea trebuie luată ca atare. E o iniţiativă binevenită. Noi am cerut finanţări publice încă din 2008 şi din 2009, iar USL ne-a  răspuns acum la solicitări, iar oferta de finanţare este binevenită. Noi vom avea discuţii cu toate partidele, nu numai cu USL. Scopul nostru este să fie asigurate alegeri  corecte. Oferta USL nu mi se pare coruptibilă, iar Pro Democraţia va observa la fel de obiectiv alegerile, aşa cum a făcut-o şi până acum (…) Eu nu am spus că Traian Băsescu  sau Guvernul Boc trebuie să-şi dea demisia, ci am pus problema legitimităţii PDL şi a lui Traian Băsescu, iar asta nu este lipsă de obiectivitate pentru că  şi preşedintele a spus că se gândeşte la asta (…)  Spre exemplu, eu nu cred ca o asociaţie declarată prin lege de utilitate publică să aibă prioritate la finanţare, ci proiectele în sine să obţină finanţările. De altfel, primul care a iniţiat  în anul 2000 un astfel de text de lege prin ordonanţă de urgenţă  a fost Valeriu Stoica (pe atunci lider PNL), iar pe vremea lui Adrian Năstase aceste asociaţii declarate de utilitate publică chiar au fost finanţate”.

Ţinînd cont de modul de finanţare a ONG-urilor în occident, prezentat de către Cristina Guseth, care spune că „fundaţiile se finanţează din fonduri publice dedicate obiectivelor care se înscriu în misiunea lor, din sponsorizări sau derulând diferite servicii care aduc venituri mai mici decât cheltuielile presupuse de aceste servicii. De multe ori, organizaţiile neguvernamentale pot fi finanţate de către stat, în urma unei competiţii şi pe baza unui contract care limitează foarte clar gradul de implicare a statului în programul respectiv. Mai există însă şi  fundaţiile de pe lângă partide. De exemplu, în SUA există National Democratic Institute şi International Republican Institute. Aceste organizaţii pot fi finanţate şi de către guvernul SUA  atunci când desfaşoară programe de asistenţă democratică în alte ţări sau în ţara lor.“, precum şi de precedentele privind finanţarea ONG-urilor în România, mă întreb: ce l-o fi determinat pe Victor Ponta să reacţioneze la întrebările RL în acest fel: „Cine vi le-a dat? Cum au ajuns la dumneavoastră? Este o tâmpenie şi nu răspund“ şi pe Crin Antonescu să nu răspundă la telefon?

Sursa: romanialibera.ro

Reclame