Etichete

Cea mai slabă participare a fost la referendumul pentru vot uninominal, din 2007, cu 26.52%, la alegerile europarlamentare din 2009, cu 27.67%, și la alegerile europarlamentare din 2007, cu 29.47%. A căzut șocată pe spate clasa politică după aceste alegeri? S-a îngrozit? Și-a pus probleme? Au apucat-o gînduri negre de reformă sau retragere? Au avut politicienii crize de depresie și s-au retras în hohote la vilele din Elveția? Nu.

Înțeleg că unii vor să-și anuleze votul, să pună mai multe ștampile sau să nu pună ștampila deloc. În primul caz, în percepția publică și a politicienilor, votul nul e semnul prostiei, al întîrziatului mintal care nu știe să voteze și nici măcar să citească. În al doilea caz, buletinele de vot din urnă, neștampilate, sînt o mană cerească pentru cei care vor să fraudeze alegerile.

Și, cel mai important pentru corporatiști, hipsteri, creativi și lumea bună din multinaționale, artă, advertising, PR, producție publicitară, media și alte asemenea. Cu cît prezența la vot e mai scăzută cu atît politicienii și partidele cheltuie mai puțin bani în campanie și peste an pe comunicare cu electoratul. Dacă știi că vin la vot 20% dintre alegători și partidele mari își împart liniștite între ele procentele, nu te mai omori să te adresezi celorlalți alegători. Procentele rămîn aceleași, indiferent de numărul de alegători. Tot 30% ai și tot atîția parlamentari sau europarlamentari sau tot un președinte ai, și dacă vin la vot 12 milioane de oameni, și dacă vin 2 milioane. Însă te costă mult mai puțin să faci comunicare către 2 milioane de alegători. Pentru marile partide politice ar fi ideal să vină la vot doar 1 milion de oameni sau 500 de mii. Ar avea aceleași procente, același număr de parlamentari sau europarlamentari, dar cu costuri minime în campanie. De ce să mai dai banii pe PR, media, apariții TV, outdoor, întîlniri electorale, închiriere de săli, concerte cu artiști, catering, mașini închiriate, benzină, confeti, texte, slogane, fotografii, actori șamd, cînd poți obține același rezultat adresîndu-te doar cîtorva sute de mii de militanți plus niște găletușe și ieftinături la amărîți?

Așa a făcut presa la criza economică din 2009-2011. A urlat criză criză, a băgat companiile în sperieți, companiile s-au panicat și au tăiat cheltuielile cu marketingul, publicitatea și PR-ul și uite așa a murit presa, care n-a mai avut publicitate.

Dacă lumea bună, urbană, creativă, hipsterească, corporatistă, multinațională, artistă, jurnalistă, intelectuală merge la vot și crește numărul de alegători, politicienii sînt nevoiți să inveastească mai mult pentru a ajunge cu mesajul la toți potențialii alegători. Și uite așa, măcar la patru ani, dacă nu chiar mai des, are și gura la yupiși ce mînca. La 80% prezență la vot, la 15 milioane de alegători potențiali, efortul financiar al clasei politice și sponsorilor din dotare e pe măsură.

Cu cît politica e mai vizibilă, cu cît anii electorali sînt mai spectaculoși, cu cît scena politică e mai plină de evenimente, cu atît mai multe resurse umane, financiare și de tot felul se duc către politică. Cu cît e mai cenușie, sectară și marginală cu atît mai mult oamenii de calitate vor sta departe de ea, cu atît mai puține resurse de inteligență și creativitate vor fi atrase.

Avem nevoie de o piață politică vie, spectaculoasă, extinsă, diversă. Avem nevoie de modificarea legii partidelor politice și legii electorale, de eliminarea pragurilor de înregistrare a partidelor și înscriere în alegeri a acestora și a independenților. Și avem nevoie de interesul publicului, avem nevoie de prezență la vot. Scăderea prezenței la vot transformă piața politică într-un monopol și într-un sistem unipartit de facto. Schimbarea legii partidelor și prezența la vot au același scop și merg mînă în mînă. Nu poți cere libertatea pieței și susține monopolul în același timp.

O prezență scăzută la vot în 2014 și lipsa de interes a publicului va îngropa definitiv presa politică și ong-urile politice și ultimele voci politice care au mai rămas pe piață.

Dacă vreți să le dați cu tifla partidelor mari, sistemului, mergeți în 25 mai la vot și votați partidele mici sau independenții.

Prezența la vot:

  • 1992 parlamentare – 76.01%
  • 1992 finala prezidențiale – 73.23%
  • 1996 parlamentare – 76.29%
  • 1996 finala prezidențiale – 75.90%
  • 2000 parlamentare – 65.31%
  • 2000 finala prezidențiale – 57.50%
  • 2004 parlamentare – 58.51%
  • 2004 finala prezidențiale – 55.21%
  • 2007 referendum demitere președinte – 44.45%
  • 2007 referendum vot uninominal – 26.52%
  • 2007 europarlamentare – 29.47%
  • 2008 parlamentare – 39.20%
  • 2009 europarlamentare – 27.67%
  • 2009 finala prezidențiale – 58.02%
  • 2012 parlamentare – 41.76%
Anunțuri